Locuitorii din cartierele din jumătatea nord-vestică a oraşului trăiesc în nesiguranţă după ce, în ultimii ani, sute de case au fost afectate de ape.
După unele ploi, pe străzile din oraş nivelul apei a ajuns şi la un metru şi jumătate. „Schimbările climaterice şi creşterea cantităţii de precipitaţii au determinat o creştere vizibilă a intervenţiilor pentru rezolvarea unor situaţii dificile. Vorbim de cantităţi istorice, care au provocat inundaţii fără precedent în anumite zone ale oraşului“, a declarat generalul Mihai Simionescu, comandantul ISU Bacău.
30 milioane de lei pentru construirea unui bazin
Reprezentanţii instituţiilor susţin că sunt necesare investiţii uriaşe pentru a opri inundaţiile. Numai construcţia unui bazin şi a unui polder, care să preia surplusul de apă de la pârâurile Negel şi Trebeş, atunci când cantitatea de precipitaţii este mai mare decât de obicei, costă 30 milioane de lei.
„Merită investiţi aceşti bani, pentru că s-ar evita pagube mult mai mari“, a spus Emil Vamanu, director adjunct al Administraţiei de Apă Siret. Digurile refăcute după inundaţiile devastatoare din 2005 au fost eficiente doar parţial în 2010, dar cantităţile de apă care cad an de an sunt tot mai mari, fără ca fondurile alocate să fie pe măsură. „Bacăul este în primele trei cele mai inundate judeţe din ţară, însă Guvernul nu ne-a inclus niciodată nici măcar în primele zece, ca bani alocaţi. Banii s-au dus mereu mai mult spre Ardeal, iar pentru zona Moldovei, în special a Bacăului, nu au existat destule fonduri“, a declarat Dragoş Benea, preşedintele Consiliului Judeţean.
Diguri vechi şi ineficiente
Digurile sunt construite după STAS-uri din 1983 şi 1987, iar regândirea lor poate fi făcută numai după ce se va adopta un nou standard, care să ţină seama de schimbările de climă din ultimii ani. „Legislaţia în acest domeniu p
