In secolul al XVI-lea, termenul de "lebada neagra" era folosit in inalta societate din Londra, pentru a descrie ceva total imposibil. In anul 1697 insa, un explorator olandez a descoperit ca lebedele negre chiar existau undeva in vestul Australiei, ceea ce i-a lasat perplecsi pe englezi si i-a fortat mai apoi sa abandoneze termenul.

De curand el a patruns in limbajul economistilor, in urma publicarii in 2007 a cartii lui Nicholas Taleb. De data aceasta "lebada neagra" inseamna un eveniment exceptional, cu mare impact asupra omenirii, dar care este extrem de greu de prevazut.

Dupa izbucnirea crizei financiare din 2008, Taleb si-a extins teoria, fixandu-se mai putin pe felul in care pot fi prevazute acest tip de evenimente, dar mai ales pe modul in care sistemele economice trebuiesc construite pentru a face fata acestor situatii. Am sa ma opresc scurt asupra primelor trei concluzii trase de Taleb si care cred ca ele se aplica foarte bine situatiei din Romania.

1. Ceea ce este fragil trebuie sa cedeze repede si nu trebuie lasat sa creasca, fiindca altfel va produce pagube enorme. Cu cateva saptamani in urma, un oficial cu o reputatie destul de buna pana acum, a declarat ca marea crestere economica pe care a avut-o Romania in ultimii ani a fost defapt "nesustenabila" deoarece s-a datorat investitiilor externe in imobiliare.

Intarzierea cu care aceasta declaratie a fost facuta este grava si cred ca afecteaza negativ criza romaneasca, ba mai mult, ar putea sa intarzie iesirea din recesiune.

Faptul ca nimeni din ministerele Finantelor, Economiei, Dezvoltarii, etc., nu a observat aceasta pana acum, ba mai mult, cumpararea de locuinte la preturi exagerate a fost incurajata prin diverse programe si actiuni, este ingrijorator.

2. Pierderile nu trebuiesc socializate, iar castigurile nu trebuiesc privatizate.