În zona rurală adevărurile ştiinţifice se împletesc cu credinţe străvechi. Un sondaj naţional recent arată că românii cred mai mult în stele, decât în ştiinţă. „Adevărul de Seară” a verificat la sătenii din localitatea Fundătura, comuna Iclod, cum stau lucrurile la capitolul credinţă, ştiinţă şi superstiţie.

Satul Fundătura nu este deloc aşa cum arată numele său: o fundătură. Cea mai mare parte a caselor este aşezată la drumul mare - E 567. O parte dintre localnici locuiesc şi în satul vechi. Printre casele lor trece un fir de asfalt, ce-i drept, cu multe hârtoape.

Pe Simion Suciu, de 76 de ani, fost ceferist, acum pensionar, l-am găsit la una dintre cele patru cârciumi deschise pentru cei aproape 1.000 de locuitori din Fundătura. Este în temă cu ce se mai întâmplă în ţară, ba chiar a aflat şi de „frunza doamnei Udrea”. Cât despre superstiţii, nu crede că roşul apără de deochi, însă dacă îţi trece pisca neagră prin faţă, mai ales noaptea, sigur vei păţi ceva rău. „Urmăresc şi horoscopul la televizor, că doar şi oamenii ăia au o treabă de făcut, nu? Ca dumneavoastră”, spune pensionarul din Fundătura.

Cât despre ştiinţă, Simion Suciu poate ţine o adevărată lecţie de fizică a Pământului. „Ştiţi cum Galilei şi-a dat seama că Pământul se învârte în jurul Soarelui?”, şi-a început bătrânul prelegerea. Ştie, pentru că a făcut multă şcoală, spune el.

Cât despre evoluţionism, pensionarul are o părere cel puţin originală: „Omul s-o făcut din nimic, aşa cum apare goanga din balegă. Nu cred că e om să dea răspuns la întrebarea asta, cine l-o făcut pe om: Dumnezeu sau vine din maimuţă”, mai spune fostul ceferist din Fundătura. Cât despre existenţa diavolului pe pământ, bărbatul crede în aşa ceva. „Au fost oameni, demult, care noaptea se transformau în draci. Sunt multe poveşti din astea în sat”, mai spune Simion Suciu.

Tineret, mândria ţări