Mădălina Manole a trecut pe la psihologi şi vrăjitoare înainte de a ajunge la Furadan, întâlnirea cu psihiatrul fiind doar una pasageră, horoscopul rămâne una dintre cele mai importante rubrici din media, iar flacăra violet a bătut orice dezbatere în campania electorală. Nimic surprinzător, dacă luăm de bun un raport al Facultăţii de Sociologie şi Asistenţă Socială Bucureşti (“Ştiinţa şi societate. Interese şi percepţii ale publicului privind cercetarea ştiinţifică şi rezultatele cercetării”), conform căruia numai unul din zece români dispune de o cultură ştiinţifică consolidată şi activă, publicul românesc adult fiind însă unul din cele mai religioase şi superstiţioase din Europa.

Conform studiului, românii au unul dintre cele mai mari deficite de cunoaştere ştiinţifică a publicului în context european, aici existînd unul dintre cele mai înalte niveluri ale credinţelor şi practicilor religioase, ale încrederii în pseudo şi para-ştiinţe, în horoscoape şi superstiţii.

Răspunsurile la un chestionar dovedesc lacunele românilor în ceea ce priveşte ştiinţa. Astfel, chiar dacă sunt majoritari cei care răspund că Pământul se învârte în jurul Soarelui (52%), este uluitor faptul că pentru 42% dintre români Soarele se învârte în jurul Pământului.

Cu toate acestea, avem conaţionali care lucrează la CERN şi în mai toate institutele de cercetare de pe lângă universităţile prestigioase din lume.

Ştiinţa vs Biserica: Dumnezeu sau maimuţa?

Patru din cinci români cred că Dumnezeu a creat toate fiinţele, aşa cum sunt ele astăzi, şi doi din trei români cred că biserica nu greşeşte în cele ce spune şi că ne bazăm viaţa prea mult pe ştiinţă şi prea puţin pe credinţă.

Totuşi, o proporţie importantă a publicului românesc (36%) optează pentru creaţionism, considerând falsă afirmaţia: “Fiinţele umane, aşa cum le ştim noi azi, au evoluat din specii str