La Muzeul Naţional de Artă al României poate fi văzută până la 10 octombrie expoziţia „Dracula – voievod şi vampir“.

Expoziţia de la MNAR a fost prezentată în urmă cu doi ani la Schloss Ambras din Innsbruck, cu ocazia aniversării a 111 ani de la publicarea romanului „Dracula“ de Bram Stoker, când a fost redeschisă discuţia asupra personajului istoric Vlad Ţepeş şi asupra vampirismului, într-un context documentar realist. Una dintre piesele-cheie ale expoziţiei de la Muzeul Naţional de Artă al României îl reprezintă portretul voievodului Vlad Ţepeş, conservat de mai bine de 400 de ani la castelul Ambras.

Vizitarea expoziţiei începe cu explorarea legendelor ţesute în jurul voievodului valah din secolul al XV-lea. Despre personalitatea lui Vlad III Dracula aflăm dintr-o serie de documente şi portrete. Una dintre cele mai interesante piese din această secţiune este un cripto-portret al voievodului („portret deghizat“): panoul „Hristos în faţa lui Pilat“ (în fizionomia lui Pilat recunoaştem trăsăturile lui Vlad Ţepeş). Urmează cea de-a doua secţiune a expoziţiei care ilustrează, printr-o serie de arme şi portrete, conflictele dintre ­turci şi creştini în Europa de Sud-Est în secolele XV-XVIII.

Mitul vampirismului este abordat în cea de-a treia secţiune. Pot fi văzute aici gravuri de epocă, scrisori, tratate pentru vindecarea de „boala vampirismului“, notiţele şi ciornele romanului „Dracula“ de Bram Stoker (1897), dar şi fragmente din texte literare care fac referire la vampiri şi creaturi supranaturale, semnate de Homer, Goethe, Byron. Ultima parte a expoziţiei urmăreşte cum a evoluat figura lui Dracula în cinematografia internaţională, fiind prezentate afişe şi imagini din filme celebre: „Dracula“ (SUA, 1931, cu Béla Lugosi), „Dracula, Prince of Darkness“ (Marea Britanie, 1965, cu Christopher Lee), „Blood for Dracula“ (Franţa-Italia, 1974, producă