Anii trecuţi, companiile energetice anunţau că vor să realizeze 12 noi termocentrale, investiţii care ar fi însumat opt miliarde de euro. În prezent, doar una dintre ele se mai construieşte, restul proiectelor sunt fie abandonate, fie îngheţate pe termen nedefinit. Criza economică, cadrul legislativ neclar şi incoerenţa din strategia energetică naţională sunt principalele cauze care au alungat investitorii.

În urmă cu doi-trei ani, nu era trimestru în care companiile energetice să nu anunţe intenţia constuirii unei noi termocentrale în România, fie pe gaze, fie pe cărbune. Aceasta în condiţiile în care producţia de energie din ţara noastră este deţinută de stat aproape în totalitate.

Mai citeşte şi:

Citiţi cum ne-au "furat" ungurii investiţia Mercedes de sub nas

Cine sunt francezii pe care i-am rugat să construiască a doua centrală nucleară din România

Mai mult, peste 85% din termocentralele din România sunt vechi de mai bine de 30 de ani, iar o parte dintre instalaţii au termene de conformare la normele de mediu agreate cu Uniunea Europeană pe care nu le-au respectat, din lipsa banilor, şi riscă să fie închise.

Astfel că investitorii din domeniu au mirosit terenul liber, dar nu numai ei. Marii consumatori industriali de energie au anticipat că-şi vor scădea costurile dacă vor avea propria producţie. Prin urmare, însumate, proiectele depăşeau investiţii de opt miliarde de euro.

Dintre ele, doar una se construieşte efectiv, cea a Petrom de pe platforma rafinăriei Petrobrazi Ploieşti, care va fi gata anul viitor. Cu o capacitate de 860 de MW, unitatea va produce 8% din energia generată anual la nivel naţional.

Neînţelegeri cu Termoelectrica

Restul sunt fie blocate pe termen nedefinit, fie abandonate. Ultimul caz anunţat este retragerea cehilor de la CEZ, acum două săptămâni, din