"Solicităm taxarea activităţilor economice ale cultelor şi restricţionarea finanţării acestora din banul public" versus "Sprijinul este o consecinţă a secularizării de către stat a averilor bisericeşti ... şi o recunoaştere a contribuţiei cultelor la viaţa societăţii româneşti".
În urmă cu două săptămâni, Asociaţia Secular-Umanistă din România (ASUR) trimitea o scrisoare deschisă autorităţilor române, cu primul dintre mesajele de mai sus. Scrisoarea a ajuns la Preşedinţie, Guvern şi Parlament. Biserica Ortodoxă a replicat, mare parte din mesajul său fiind concentrat în al doilea citat.
ONG: Dacă au mulţi aderenţi, să se autoîntreţină
Astăzi, 2 august, ASUR a început campania "Nu-ţi lăsa banii în plata domnului!". Pe străzile din jurul Palatului Parlamentului, Asociaţia a închiriat panouri publicitare pe care a lipit afişe cu mesajul "18.500 biserici 4.700 şcoli generale 431 spitale amin". De la unul dintre colţurile Casei Poporului se poate vedea, peste panoul cu mesajul, crucea bisericii de pe Dealul Patriarhiei.
SONDAJCredeţi că activităţile economice ale Bisericii ar trebui impozitate?Da Nu Nu ştiu/Nu mă interesează Rezultate
"La ultimul recensământ, doar 0,1% dintre români s-au declarat fără religie. Ei (n.r. oficialii bisericilor) spun că acesta este un argument în sprijinul finanţării de către stat. Dar dacă ai atât de mulţi aderenţi, înseamnă că ai şi bani, astfel încât poate fi tot atât de bine un argument pentru încetarea finanţării de către stat", spune vicepreşedintele ASUR, Toma Pătraşcu.
El nu este de acord cu susţinerea bugetară a cultelor, deoarece sumele provin din salariile românilor. "De ce să mi se ia din salariu şi să se arunce cu bani pe Biserici?", se întreabă Pătraşcu. În scrisoarea deschisă, asociaţia arată că, în ultimii 15 ani, s-a inaugurat o biserică la fiecare două zile, în timp ce numărul unită
