Este născut În Basarabia şi a fost profesor de muzică şi dirijor de orchestră. În prezent este instrumentist în ansamblul folcloric „Doina Covurluiului".Moldoveanul Ştefan Negură a început să cânte singur la fluier, când avea doar şapte ani.

A învăţat apoi să cânte la caval, ocarină, cimpoi şi tilincă. Este îndrăgostit de instrumentele muzicale de suflat.

Basarabean prin naştere

A început să cânte în localitatea natală, Nisporeni, din Republica Moldova şi a decis să urmeze o carieră muzicală, urmând Conservatorul la Chişinău şi apoi la Bălţi, unde a studiat clarinetul.

Şi-a făcut debutul în localitatea Bălţi, cu orchestra de muzică populară „Lăutarul", cu care cânta la diverse concursuri şi spectacole. Timp de 13 ani a fost profesor de muzică, dar şi dirijorul orchestrei „Oleandra" şi s-a implicat şi în formarea colectivului de copii „Hora Nisporenilor".

Ştefan Negură a activat şi în ansamblul folcloric „Datina"de la Nisporeni iar din 1997 a venit în România după ce a primit invitaţia să fondeze ansamblul „Baladele Deltei".

Cinci ani a cântat la clarinet, dar şi la celelalte instrumente de suflat care îi sunt atât de dragi. Dorul de casă nu i-a dat pace şi aşa a decis să se mute cu 80 de kilometri mai aproape de Republica Moldova, la Galaţi, unde activează şi în prezent ca instrumentist în ansamblul „Doina Covurluiului".

Dovada talentului său a fost făcută în mai multe rânduri la numeroasele concursuri la care a participat. În 1992 a câştigat premiul I la Giurgiu, la secţiunea „instrumentist", iar un an mai târziu lua acelaşi premiu la un concurs naţional organizat la Paltin. A reuşit şi un record, câştigând în 1994 două premii I, cu un ansamblu.

Instrumentistul este unul dintre puţinii artişti care se poate lăuda că a dirijat o orchestră familială. Şi nu una oarecare, ci chiar orchestra „Di