Cei mai apreciaţi scriitori români ai momentului pledează pentru studierea marilor cărţi ale lumii. Copiii din România fac târziu cunoştinţă cu „Tom Sawyer“ sau „Copiii Căpitanului Grant“ pentru că nu li se cere să pună mâna pe carte decât în vacanţe.

„În clasele primare, le-aş face cunoştinţă cu Alexandre Dumas: «Cei trei muşchetari», «Laleaua Neagră» sau «Contele de Monte Cristo». Când eram eu copil, era de neconceput să ai 10 ani şi să nu ştii cine este D'Artagnan", zâmbeşte scriitorul Radu Cosaşu. Cu toate acestea, mulţi dintre copiii de 10 ani nu au nici cea mai vagă idee despre D'Artagnan, Athos, Porthos, Aramis, Cornélius şi Rosa, ori Edmond Dantès.

În schimb, după cum arată o cercetare a Societăţii Academice din România (SAR) elevii demonstrează o lipsă de cunoştinţe şi de valori acută, cauzată şi de absenţa literaturii universale din şcoli. Documentul oferă şi argumente pentru introducerea a măcar câteva opere universale în programă: formarea de atitudini şi valori corecte, înţelegerea autorilor români în contextul internaţional în care ei au gîndit şi au scris.

„Eşecul este asigurat dacă elevii nu vor citi şi câteva titluri universale. Dincolo de partea formativă, literatura universală oferă soluţii şi sugestii pentru problemele unor comunităţi şi societăţi care au cunoscut experienţe similare. Mai mult, începând din secolul XIX, mulţi dintre scriitorii români au studiat în străinătate (mai ales în Franţa şi Germania) şi au fost influenţaţi de curentele literareşi de autorii de acolo", se arată în concluziile cercetării.

Romanele de aventură sunt recomandate

Scriitorii români sunt de acord. Radu Cosaşu, de pildă, spune că odată ce copiii intră la gimnaziu, ar fi obligatoriu să facă cunoştinţă cu Jules Verne. „«Insula Misterioasă», «Copiii Căpitanului Grant» sunt foarte potrivite la 12-13 ani, şi îi pot învăţa pe copii desp