Asociem probabil datorită fondului cultural-lingvistic dreapta cu binele şi stânga cu răul. Cuvintele latine pentru stânga şi dreapta, sinister şi dexter, din care s-au format o serie de cuvinte româneşti poartă valenţe calitative diferite. Dexteritatea, spre exemplu, înseamnă o calitate, iar sinistru aminteşte de ceva rău. Similare sunt cazurile din germană şi franceză, în care Recht şi droite înseamnă, de obicei, un drept garantat prin lege (Recht mai poate confirma o ipoteză, ex. Du bist hast recht, ai dreptate), pe când cuvintele pentru stânga în franceză (gauche) şi în germană (Links) au valenţe negative, a fi stângaci spre exemplu.

Conform doctrinei islamice, mâna stângă este folosită doar pentru treburi murdare, iar mâna dreaptă pentru a mânca, iar în acelaşi timp cu piciorul stâng se intră la toaletă şi cu cel drept în moschee. Oratorii romani erau sfătuiţi să nu gesticuleze niciodată doar cu mâna stânga.

Cercetătorii de la Institutul Max Planck pentru Psiholingvistică au studiat felul în care aceste obiceiuri se regăsesc în viaţa de zi cu zi şi, mai ales, în politică.

„Convenţiile stânga-dreapta în limbă şi cultură apar probabil ca o consecinţă a asocierii acţiune, valenţă calitativă şi corp,” notează cercetătorii într-un studiu publicat recent.

Extratereştii în laborator

Nu toţi oamenii sunt dreptaci, iar pentru a afla dacă binele este întradevăr asociat cu partea dominantă a corpului, adică dreapta pentru dreptaci şi stânga pentru stângaci, cercetătorii au invitat o serie de persoane în laboratorul institutului. Participanţii au primit desene cu extratereştrii distribuite pe o parte şi pe alta a unei singure pagini şi au fost rugaţi să le aprecieze după caracteristicile lor.

„Rezultatul a arătat că dreptacii i-au favorizat pe extratereştrii plasaţi pe partea dreaptă a paginii, considerând că sunt mai deştepţi, mai oneşti,