Programele de distribuţie de prezervative şi schimb de seringi printre consumatorii de droguri şi prostituate au rămas fără finanţare. Sursa: Răzvan Vălcăneanţu
Acţiunile de schimburi de seringi printre cei care se droghează sau distribuţia de prezervative printre prostituate, care ajutau la ţinerea sub control a unor boli grave precum infecţia cu HIV sau a hepatitelor, riscă să devină istorie. Asta pentru că finanţările internaţionale de la Organizaţia Naţiunilor Unite, Fondul Global pentru Combaterea HIV, Tuborculozei şi Malariei, din care se cumpărau seringile şi prezervativele, au luat sfârşit la jumătatea acestui an.
Conform criteriilor stabilite de Banca Mondială, România nu mai e "o ţară în curs de dezvoltare" aşa că alte fonduri nu vor mai putea fi accesate de la aceste or ga nizaţii. Pentru a preveni răspândirea necontrolată a HIV sau a hepatitelor, programele ar trebui preluate de autorităţi din România.
Ministerul Sănătăţii "analizează situaţia" şi nu are deocamdată un răspuns la această problemă, iar autorităţile locale care au preluat de curând centrele pentru toxicomani spun că nu au cum să ofere bani pentru aceste acţiuni.
Stocuri pe terminate
La unul dintre centrele din Capitală unde se face schimbul de seringi, din incinta Spitalului de Psihiatrie "Alexandru Obregia", stocurile de seringi şi prezervative sunt pe terminate.
"Înainte ne dădeau 500 de seringi, acum mai primim doar 100. Ar fi extrem de grav să rămânem şi fără acestea. Sunt foarte puţine farmacii de unde ne putem cumpăra seringile pentru că farmaciştii consideră că, dacă ne-ar servi, contribuie la creşte rea numărului de persoane care se droghează", îşi spune oful Cristi, unul dintre consumatorii conştienţi de riscul folosirii de seringi în comun.
"Homosexualii, cei care se droghează, prostituatele au un ris
