Despre necesitatea stopării tendinţei de a duce folclorul spre zona kitschului, au punctat şi reprezentanţii Federaţiei Naţonale de Folclor, prezenţi la Târgu Mureş cu ocazia Festivalului Internaţional de Folclor “Cununa mureşeană”. “În Federaţia Naţională de Folclor încercăm să evităm kitschul şi prostul gust. Acesta nu se rezumă doar la costumul popular, pe care-l observi imediat, se deosebeşte uşor de ce înseamnă autentic. E de ajuns să vezi acel nylon pictat şi te-ai lămurit cu kitschul. Prost gust există şi în mişcarea coregrafică, care nu-şi păstrează autenticul, şi nu duce mai departe linia exactă a dansului popular, aşa cum a fost el iniţial, trebuie adaptat la condiţiile actuale, dar nu căzând în ridicol sau în alte aspecte. Ca să nu mai vorbim de muzică, unde, la fel de uşor se deosebeşte kitschul de calitate”, a subliniat prof. dr. Dorel Cosma, preşedintele Federaţiei Naţionale de Folclor.

Falsul folclor românesc din străinătate

Una din menirea federaţiei este aceea de a păstra cât mai mult autenticitatea, şi de a superviza ansamblurile care fac parte din Federaţie şi care ne reprezintă peste hotare. “Am întâlnit de atâtea ori peste hotare, aşa zişi folclorişti români. Am văzut şi aspecte negative care nu făceu deloc cinste folclorului românesc. Când treci graniţa, nu mai eşti din Târgu-Mureş, din Moldova sau altă regiune, reprezinţi folclorul românesc”, a declarat Emilia Bubulac, vicepreşedinte Federaţia Naţională de Folclor

Autenticul se păstrează şi în Bulgaria

Aceeaşi problemă a fost ridicadă şi de reprezentanţii Bulgariei, prezenţi în cadrul Festivalului Cununa Mureşeană, care îmcearcă să-şi conserve valoriile, promovând folclorul autentic. Astfel, în ţara vecină, copiilor aflaţi la vârste fragede, le sunt prezentate ceea ce înseamnă adevăratul folclor, pentru a putea creşte cu această tradiţie. De asemenea, în şcoli,