Anuntarea propunerii revizuite pentru Acordul Basel III, saptamana trecuta, luni, contine foarte multe informatii importante care, dupa cate s-ar parea, au trecut neobservate. La o prima vedere, documentul nu contine decat norme care, in general, au devenit mai putin stricte in comparatie cu varianta din decembrie a documentului. Evident, acest lucru ofera o perspectiva foarte optimista bancilor, in special celor din Australia si Japonia, urmand sa vedem o revenire pe termen scurt a acestora. Exista anumite chestiuni nu foarte clare in document, care sunt insa foarte interesante.
In special perioada de alocare directa (grandfathering) pe 8 ani - putin probabil aleasa pe baza unui factor aleatoriu, ci mai degraba luand in considerare actiunea masiva de reparare a bilanturilor pe care o desfasoara in prezent majoritatea bancilor importante. Iar cu noul set de reguli care sunt doar periferic mai stricte decat Acordul Basel II, acest lucru arata clar ca bancherii centrali sunt ingrijorati - atat cu privire la economia globala, cat si in privinta situatiei sistemului financiar.
De anul trecut, natiuni europene precum Franta si Germania au facut lobby pentru ca reglementarile propunerii pentru Acordul Basel III sa fie mai putin severe, iar BCBS (Basel Committee on Banking Supervision) a raspuns prin reducerea numarului excluderilor si prin stabilirea unei perioade de tranzitie satisfacatoare. Noul document consultativ se bazeaza pe o analiza din luna mai a rezultatelor unui Studiu de Impact Cantitativ (Quantitative Impact Study - QIS) si va servi ca draft pentru discutiile care se vor desfasura la reuniunea GHOS (Governors anf Heads of Supervision) din septembrie.
Principalele schimbari:-Rata capitalului de baza (Tier1 capital ratio) norme de excludere mai putin severe
Doua puncte au fost inlaturate din lista de excluderi obligatorii din
