Riscurile imigraţiei ilegale trebuie gestionate astfel încât fenomenul mobilităţii să fie în avantajul instituţiilor româneşti.

Imigraţia pentru muncă, de exemplu, trebuie corelată cu emigraţia românească, la fel şi imigrația pentru studii. Cu alte cuvinte, pe de o parte, pierdem tinerii plecaţi la studii în străinătate şi specialiştii care merg în alte ţări să muncească pe bani mai mulţi, dar, pe de altă parte, primim străini care vin în România să muncească sau să studieze.

Statul român va trebui să ia în considerare statutul juridic al „noilor minorităţi“, generate de imigraţie. În acest sens este nevoie de integrarea imigranţilor şi participarea lor la viața socială, economică și culturală a societății românești.

Aceasta este concluzia la care au ajuns reprezentanţii Fundaţiei Soros România, cu ocazia realizării studiului „ Gestionarea benefică a imigraţiei în România“.

Recomandările experţilor

Repondenţii din diverse instituţii ale statului, care au participat la realizarea studiului, recomandă înfiinţarea unei singure instituţii publice care să se ocupe de imigraţia în România.

Trebuie asigurate standarde minime de asistenţă socială, medicală, juridică, acordarea dreptului la muncă şi la viaţa de familie. Experţii spun că este nevoie şi de politici educaţionale pentru copiii imigranţilor din România.

În privinţa muncitorilor străini, trebuie clarificate aspectele legate de cursuri de limba română, interpretare, traducerea documentelor imigranţilor şi cursuri recunoscute de formare profesională.

„Nu prea avem programe de integrare a imigranţilor şi noi încercăm să ne concentrăm pe a asigura programe pentru români, că sunt atâtea categorii în România care au nevoie de sprijin“, spune un expert de la o instituţie publică.

„Ne trebuie un sistem informaţional foarte bine pus la punct