De ce România asimilează atât de lent fondurile europene? Începând de la reprezentanţi ai autorităţilor de stat, la cei ai băncilor din România şi la oficiali FMI, toţi s-au arătat îngrijoraţi de gradul redus al absorbţiei celor 30 de miliarde de euro disponibile ca fonduri europene nerambursabile.

Premierul Emil Boc a declarat, în iulie, în cadrul reuniunii comitetului interministerial pentru monitorizarea absorbţiei fondurilor comunitare, că este "profund nemulţumit" de nivelul scăzut al absorbţiei fondurilor provenite de la Uniunea Europeană. Afirmaţia şefului Executivului a venit la numai o zi după ce preşedintele Traian Băsescu a susţinut că România ar trece mai uşor prin criză dacă ar utiliza cele 30 de miliarde de euro.

Totodată, şeful misiunii FMI, Jeffrey Franks, prezent în România, este una dintre personalităţile internaţionale care a criticat România în acest domeniu: "Suntem foarte îngrijoraţi de absorbţia fondurilor europene. Există riscul ca România să piardă fonduri europene de 20 miliarde euro în următorii ani ca urmare a modului dezastruos de atragere a acestora".

Pe de altă parte, preşedintele Erste Bank, Andreas Treichl a tras un semnal de alarmă în această chestiune chiar la finalul lunii iulie: "Faptul că sunt disponibile miliarde de euro, iar din acestea România a fost capabilă să ia doar 38 de milioane este o ruşine. Este o ruşine dramatică şi sper că ceva se va întâmpla în acest stat foarte foarte curând, în bine".

Cifrele publicate luna trecută prezintă în felul următor situaţia accesării fondurilor europene în România, până la data de 9 iulie 2010: 18.777 de proiecte depuse pentru fonduri UE, în valoare cumulată de 38,9 miliarde de euro, dar numai 4.421 de proiecte de 9,4 miliarde de euro - aprobate. Din totalul acestora din urmă, contracte şi decizii de finanţare au fost semnate pentru 3.146 proiecte în valoare de 6,0