Într-o lume concretă, credinţa trebuie să îndeplinească anumite criterii, măsurabile în metri şi kilograme. Ultima dovadă a religiozităţii la metru a fost sfinţită în pasul Tihuţa, într-un cadru natural de vis. Pentru ca rugăciunile să nu se piardă prin văile înverzite, s-a creat un punct fix la 1.100 de metri altitudine, o cruce de 31 de metri înălţime (25 de metri structura metalică şi şase metri platforma de beton) care cântăreşte 16,2 tone. Unde apare fierul şi betonul nu poate să lipsească neonul, astfel că simbolul creştin este vizibil şi noaptea.
Nepreţuită la nivel spiritual, credinţa are un preţ, mare, la nivelul solului. Întreaga lucrare a costat Consiliul Judeţean Bistriţa-Năsăud nu mai puţin de 1,34 milioane lei, adică peste 310.000 de euro. Bani buni în plină criză.
Pentru ca opera, proiectată încă din 2006, să fie pusă în scenă, au fost organizate două licitaţii, ambele câştigate de firma Comlorela din Beclean. Să fie primit!
Cum alăturările sunt foarte la modă, monumentul din pasul Tihuţa este comparat cu Crucea Eroilor Neamului de pe Caraiman, ridicată de Regina Maria şi Regele Ferdinand I, în cinstea eroilor din primul război mondial.
Un semn lăsat urmaşilor este necesar, dacă au făcut-o Ştefan cel Mare, Vasile Lupu, Constantin Brâncoveanu, de ce să se abţină actualii politicieni (în fond sunt şi ei aleşii neamului). La poalele monumentului, sfinţit de un sobor de preoţi în frunte cu IPS Bartolomeu Anania, a fost îngropat un hrisov în care au fost amintite toate persoanele implicate în realizarea crucii, în frunte cu preşedintele Consiliului Judeţean, Liviu Rusu, şi deputatul PD-L, Ioan Oltean. Până la urmă şi Octav Cozmâncă stă pictat printre sfinţi la biseica din Cândeşti (Botoşani), iar Ilie Morega este în dreapta sfântului Ilie în sfântul locaş din Micescu (Gorj). Tehnic vorbind, un hrisov bine îngropat rezistă mai mul
