Doar un român din şapte este „alfabetizat ştiinţific“, arată un studiu realizat de Facultatea de Sociologie a Universităţii din Bucureşti.

Celelalte cifre prezentate de sociologi sunt de râsu' plânsu', vorba poetului: 42% cred că Soarele se învîrte în jurul Pământului, iar 35% cred că se pot îmbolnăvi dacă beau apă după o persoană infectată cu HIV. Apoi: peste 40% cred în zodii şi în numere norocoase, jumătate consideră că norocul e mai important pentru succesul în viaţă decât şcoala sau că, dacă te mănâncă palma stângă, vei primi bani. În fine, patru din cinci nu cred în teoria evoluţionistă.

S-ar părea că - aşa cum rezultă şi din alte sondaje - românii sunt, în majoritate, credincioşi, de-aia nu cred în Darwin. Dar superstiţiile nu prea sunt în concordanţă cu ce ne învaţă religia creştină. E adevărat, biserica însăşi (sau unii reprezentanţi ai săi) încurajează acest amestec de creştinism cu un fel de păgânism modern: a te duce cu maşina nou-nouţă la popă să-ţi binecuvânteze frânele, ABS-ul şi servodirecţia ca să fii ferit de accidente e mai degrabă superstiţie oarbă decât credinţă în Dumnezeu. Poate că preoţii ar trebui să le explice enoriaşilor că Dumnezeu drăguţul nu poate face nimic dacă mergi cu 200 pe oră şi nu te asiguri la depăşire.

Pe de altă parte, combinaţia între superstiţii şi mersul la biserică, între a-ţi face cruce din te miri ce şi a frecventa vrăjitoarea ori astrologul ca să-ţi lămureşti problemele vieţii arată un fel de iraţionalism de masă, provenit din tot felul de frici şi neîncrederi individuale şi colective. Intraţi cam repede în capitalism şi democraţie, unii dintre noi s-au văzut cuprinşi de spaime străvechi, perpetuate până la posesorii de card bancar şi computer legat la internet.

Şcoala - se pare - nu reuşeşte să scoată indivizi educaţi ştiinţific. Iar televiziunile, de dragul audienţei, produc emisiuni cu vr