„100.000 de funcţionari din administraţia publică trebuie să plece acasă" a fost sperietoarea cu care ministrul de Finanţe, Sebastian Vlădescu, a băgat spaima în oase celor plătiţi din bugetul de stat. Dintr-o dată, joburile în administraţie, vânate pentru stabilitate în ciuda unor retribuţii mai mici, au început să nu mai fie atât de sigure.

Şi probabil, după apariţia ordonanţei 63 din 2010, cea care cere capete, 100.000 de funcţionari au dispărut din aparatul de stat. Probabil pe hârtie, pentru că în realitate lucrurile stau un pic altfel. Primăria Municipiului Sibiu a reuşit să scape o mulţime de funcţionari de concedieri. Primul pas a fost făcut în momentul în care Serviciul Public pentru Administrarea Pieţelor a fost transformat în societate pe acţiuni, cu Consiliul Local şi Consiliul Judeţean ca acţionari. Pasul următor a fost ca toate posturile vacante din administraţia locală să fie şterse de pe listă. Iar astfel, Sibiul s-a încadrat în cerinţele impuse de Guvern.

Reguli şi excepţii

Prin reglementarea impusă de la Bucureşti, un oraş de mărimea Sibiului nu are voie să aibă mai mult de 699 funcţionari înregimentaţi în structurile administraţiei publice locale. De la această prevedere sunt exceptate însă două servicii, Poliţia Comunitară şi Serviciul pentru Evidenţa Informatizată a Populaţiei, care au fost decapitate prin ordonanţe speciale. De fapt, singurele persoane cu adevărat concediate provin din aceste două instituţii. Restul sunt doar posturi fictive, vacante. În total, administraţia locală sibiană va pierde 51 de poliţişti comunitari şi şapte angajaţi de la Evidenţa Informatizată. „Dacă votăm această hotărâre, devenim copărtaşi la această lege nedreaptă. Nu cred că vom mai putea circula în siguranţă prin oraş. Va trebui să ne cumpărăm toţi sisteme de alarmă. Suntem nevoiţi să votăm, dar votăm cu mari reţineri", spunea Ioan Stroie în