Acolo unde în urmă cu o lună erau culturi agricole, grădini şi acareturi pentru animale, acum este o întindere pustie, plină de nisip şi de gunoaie. Odată cu retragerea apelor revărsate la sfârşitul lui iunie, au ieşit la iveală dimensiunile dezastrului care a afectat comunităţile riverane Siretului.
Nisip fin ca în Sahara, adus de furia Siretului, copaci doborâţi, garduri smulse din pământ, curţi mocirlite. Aşa arată cartierul gălăţean Barboşi, la mai bine de o lună de la revărsarea râului. Cei care au investit în zonă bruma lor de bani se văd acum nevoiţi s-o ia de la capăt. Trebuie să scoată mâlul din curţi şi chiar să-şi ridice case noi.
Praf, nisip şi dezolare
Nimic nu a scăpat din faţa apelor dezlănţuite. Baraca lui Alexandru Grigoraş se află chiar în apropierea digului. Bătrânul în vârstă de 70 de ani, fost şofer de ambulanţă, a venit aici pentru a-şi încerca norocul în agricultură şi pentru a scăpa de monotonia oraşului. A cumpărat trei hectare de teren şi s-a apucat de treabă. Siretul a avut, însă, alte planuri cu locul ales de bătrân pentru a face din el o grădină plină de verdeaţă.
„Plătesc impozit pe Sahara asta care o vedeţi aici. Am avut trei hectare de rai, iar acum am trei hectare de nisip. Măcar dacă eram mai aproape de apă, că făceam o plajă", face haz de necaz omul.
El este convins că efectele inundaţiilor îi vor face probleme şi în anii viitori. „Terenul este trecut ca intravilan şi este inundabil. Nu cred că va mai produce ceva ani de-a rândul. Până acum, am dat statului de două ori valoarea lui", povesteşte Grigoraş.
După spusele sale, pagubele pe care le-a suferit se ridică la zeci de mii de lei, bani pe care speră să-i recupereze cu ajutorul despăgubirilor pe care le va oferi statul. „Am pierdut în numai câteva zile peste 200 de milioane de lei vechi. Pusesem aici două hectare de porumb,
