După o investiţie de peste zeci de milioane de euro, după un proiect şi consultanţă germană, după munca depusă de firmele protejate de PDL şi Forumul Democrat al Germanilor din România (FDGR), noul Aeroport Internaţional Sibiu este refuzat de autorităţile naţionale pentru a fi trecut în lista avizelor pentru atestarea naţională la spaţiul Schengen. Totul după ce afacerea "Aeroportul Sibiu" dovedeşte că ascunde deficienţe care pot transforma, oricând, investiţia în cimitir al avioanelor. Consiliul Judeţean Sibiu şi Primăria Sibiu, în calitate de investitori, fac presiuni inimaginabile pentru ca cineva să asigure recepţia unor lucrări care, potrivit documentelor oficiale, nu sunt conforme cu proiectele iniţiale. Faptul că din cadrul investiţiei finale lipseşte cu desăvârşire depozitul de carburanţi şi 20 de metri din lungimea construită a aeroportului poate părea infracţiune minoră în comparaţie cu faptul că întreaga reţea electrică a construcţiei se află sub apă. Aceasta însemnând că balizajul pistei, care asigură decolarea şi aterizarea aeronavelor, dar şi comunicarea cu aparatele aflate în zbor, este pus în pericol în orice moment.
Proiectul la noul Aeroport Internaţional Sibiu a fost demarat în anul 2006, când autorităţile locale avansau o cifră de investiţie de 53 de milioane de euro. Apoi, cifra a urcat la 69 de milioane de euro şi în final a ajuns la 118 milioane de euro, totul făcut pe jumătate, la iniţiativa primarului de Sibiu, Klaus Iohannis, şi a preşedintelui Consiliului Judeţean Sibiu, Martin Bottesch, ambii membri ai FDGR. În urma unor licitaţii şi atribuiri de lucrări, Aeroportul Sibiu a fost realizat după un proiect al Obermeyer Planen+Braten GmbH din Germania, având ca manager de proiect pe Guido Retter de la Dornier Consulting GmbH, tot din Germania. Constructor al lucrării a fost desemnată societatea Dafora SA din Mediaş, o firmă de
