Bugetul a fost construit pe creştere economică de 1,3% în 2010, dar pentru că aceasta a fost estimată greşit, fiind vorba până la urmă de o scădere de aproape 2%, Guvernul a fost nevoit să ajusteze cheltuielile la veniturile mult mai mici decât prognoza.
Preşedintele Comisiei Naţionale de Prognoză, Ion Ghizdeanu, şi directorul Institutului de Prognoză, Lucian Liviu Albu, afirmă că nu sunt responsabili pentru construcţia unui buget pe creştere economică de 1,3% în 2010, care acum se dovedeşte o scădere de 1,7% - 1,9%.
Realitatea arată însă că Guvernul a construit bugetul pe 2010 luând în considerare o creştere economică de 1,3% şi a prognozat un anumit nivel al veniturilor şi cheltuielilor. Însă din cauză că economia a fost în scădere, veniturile nu au fost conform prognozei, astfel încât guvernul a fost nevoit să facă restructurări dure de cheltuieli.
Problema este că exporturile au revenit în prima parte a anului la nivelul anului 2008, dar economia este în continuare pe scădere, deci factorul extern nu mai poate fi "vinovatul de serviciu" ca până acum.
Pe primele cinci luni, exporturile au fost în valoare de 13,8 miliarde de euro, cu 24% mai mari decât în 2009, revenind la valoarea din 2008. Economia este însă în scădere cu 10% în termeni reali faţă de 2008.
Comisia Naţională de Prognoză a prevăzut o creştere economică de 1,3% pentru 2010, în timp ce Lucian Liviu Albu, directorul Institutului de Prognoză al Academiei Române, estima la sfârşitul anului trecut o creştere economică între 1% şi 2% a PIB.
"Exporturile nu au reuşit să tragă economia în sus. A scăzut consumul şi nici investiţiile nu şi-au revenit", explică acum Albu.
În cadrul Institutului de Prognoză lucrează circa 20 de cercetători, dar în cadrul Academiei Române mai există sute de cercetători în economie, organizaţi în cadrul a circa 7-8 institute cu profi
