Austeritatea este o amenintare la adresa redresarii economice, este de parere Joseph Stiglitz, laureat al premiul Nobel pentru Economie. Declaratia vine sa explice amplele nemultumiri sociale cu privire la masurile luate de tarile care se confrunta cu grave probleme economice.
"Sectorul financiar si ideologia economiei de piata au condus lumea pana la gura prapastiei.
In realitate, 'inovarea' financiara a fost conceputa pentru a eluda standardele de contabilitate si pentru a se sustrage de la plata impozitelor pentru finantarea investitiilor publice in infrastructura si tehnologie (de exemplu, Internetul), care stau la baza cresterii reale si nu la cresterea fantoma promovata de sectorul financiar", sustine specialistul, intr-un articol publicat de Les Echos.
Sectorul financiar a avut felul sau propriu de a face fata recesiunii. Ori de cate ori o economie intra in recesiune, veniturile scad si cheltuielile (cele generate de exemplu de indemnizatiile de somaj) cresc, in timp ce deficitele se accentueaza.
In aceasta situatie, cei care lupta impotriva deficitului sustin ca statul trebuie sa acorde prioritate eliminarii deficitului, de preferinta, prin taierea cheltuielilor.
Reducerea deficitului ar trebui sa restabileasca increderea, sa readuca investitiile si, prin urmare, sa revina cresterea economica. Desi acest rationament teoretic este logic, istoria l-a infirmat in mod repetat, dupa cum explica Stiglitz.
Masurile de austeritate duc la deprecierea euro
Cand presedintele american Herbert Hoover a incercat aceasta reteta, ea a dus la prabusirea Wall Street din 1929, in timpul Marii Depresiuni. FMI a facut acelasi lucru in Asia, in 1997, iar incetinirea s-a transformat in recesiune, apoi in depresiune.
Rationamentul din spatele acestor episoade se bazeaza pe o analogie gresi
