Cererea mare de grâu venită din partea importatorilor importanţi, ca Brazilia, Egipt, Algeria şi mai nou Arabia Saudită, seceta din Rusia şi Kazahstan şi ploile masive din ultima perioadă, care au accentuat procesul de germinare al cerealelor, au pus presiune pe grâul din Europa. La bursele internaţionale preţul grâului a înregistrat cea mai spectaculoasă creştere din ultimii 50 de ani, într-o lună de zile avansul fiind de circa 70 de euro. Cine face jocurile pe piaţa grâului în contextual actual şi cine sunt principalii beneficiari?
Producătorii sunt realişti - România are de câştigat de pe urma crizei internaţionale a cerealelor, chiar dacă producţia totală de circa 5 milioane de tone nu reprezintă un volum semnificativ pentru cererea de la Marea Neagră.
În comparaţie, Rusia, chiar dacă s-a confruntat cu secetă, produce circa 50 de milioane de tone, iar Ucraina 20 de milioane de tone de grâu. Avantajul nu stă însă în cantitatea produsă, ci mai degrabă în creşterea preţului grâului la circa 150 euro/tonă la mijlocul campaniei de recoltare, în condiţiile în care la începutul anului nivelul atingea 100 euro/tona. "România vinde foarte mult la recoltă. Micii producători privaţi nu au capacitate de stocare şi de cele mai multe ori vând grâul la preţuri mici imediat după ce l-au recoltat. Anul acesta au avut însă noroc pentru că evoluţia pozitivă a preţului a avut loc la jumătatea recoltei, când mulţi nici măcar nu au apucat să îl vândă. Săptămâna viitoare când vor termina recoltatul şi vor vrea să vândă, vor beneficia de preţuri mari", a declarat pentru ZF Sorin Vasloban, Commodity Derivatives Broker în cadrul NYSE Paris / London.
O problemă o poate reprezenta calitatea slabă a produselor din cauza ploilor masive din ultima lună, dar şi în aceste condiţii producătorii pot primi circa 130 euro pe tona de grâu furajer, cu 30 de eur
