Prestigiul de care se bucură, în ultimii 15 ani, creaţia lui Rudolf Schweitzer-Cumpăna la bursa de artă, se datorează, în bună parte, şi modului în care Fundaţia care îi poartă numele l-a readus în conştiinţa specialiştilor şi a publicului. Talentatul artist de origine germană, născut la Piteşti, a pictat, cu aceeaşi pricepere şi pasiune, peisaje, portrete şi îndeosebi scene din viaţa ţărănească, în viziune realistă. În privinţa tehnicii, a folosit, cu măiestrie, uleiul, acuarela şi cărbunele, demonstrând că "Nimic din ce face nu e ca la alţii, dar nu pentru că o voieşte, ci pentru că e o necesitate absolută a sufletului său", pentru a-l cita pe marele nostru istoric Nicolae Iorga. Toate acestea, alături de spiritul său de observaţie ascuţit, de voluptatea cu care modela pasta pentru a construi formele în relief, de modul cum a redat rolul luminii în pictură, mai ales în ultima parte a vieţii sale, dar şi de frumuseţea şi densitatea tematică a creaţiilor sale, au atras atenţia personalităţilor de primă importanţă ale artei interbelice care l-au acceptat în rândul lor. "Tocmai de aceea acceptarea lui Schweitzer-Cumpăna în această comunitate, încă de la primele sale participări la expoziţii, este dovada aprecierii de care se bucura", remarca regretatul critic de artă Radu Ionescu, în monografia editată, în anul 2003, de Fundaţia "Rudolf Schweitzer- Cumpăna". "E un zbucium în acest suflet cu totul original, capabil de opere mari, un zbucium onest şi fecund (...). De la acest pictor putem aştepta o nouă formulă a realităţilor pământului nostru", scria Nicolae Iorga. Succesul de care se bucură opera sa la casele de licitaţii este expresia acestor mari calităţi pe care le întruneşte. Pe de altă parte, o particularitate a operei pictorului este aceea de a fi rămas legată pentru toată viaţa de localitatea Cumpăna, din judeţul Argeş, unde a copilărit, şi al cărei nume şi