* timpul trece, iar realizarea investiţiei de zeci de milioane de euro la staţia de epurare se blochează în vorbe
* Primăria vorbeşte cu constructorii, constructorii vorbesc între ei şi, pe şantier, nu se mai întâmplă nimic * partea proastă e că, dacă nu se cheltuie cei 25 milioane de euro alocate de UE pentru acest proiect, Brăila ar putea fi obligată să dea înapoi inclusiv banii investiţi deja în extinderea sistemului de canalizare * termenul limită este decembrie 2010, iar decontul se ridică la câteva zeci de milioane de euro, sumă ce ar ruina bugetul oraşului
Cea mai mare investiţie programată la Brăila, din 1990 încoace, pare a fi sortită unui permanent eşec. În mod paradoxal, deşi autorităţile locale dispun de banii necesari, nicio firmă nu se dovedeşte în stare să realizeze acest obiectiv. Este vorba despre staţia de epurare a municipiului, al cărei cost se ridică la 48 milioane de euro. Banii există, o parte dintr-un împrumut nerambursabil acordat de Uniunea Europeană, o parte dintr-o finanţare asigurată de la bugetul naţional. Din 2006, însă, nu se găseşte un constructor capabil să-i cheltuie cu folos. Reamintim că, iniţial, lucrarea a fost câştigată la licitaţie de firma italiană "Termomecanica". Aceasta ar fi trebuit să predea obiectivul la cheie la finele anului 2008, însă n-a fost în stare nici măcar să înceapă fundaţia. Contractul de finanţare încheiat cu UE prevedea faptul că termenul de execuţie se poate prelungi doar până în decembrie 2010, altfel trebuie daţi înapoi toţi banii europeni alocaţi atât pentru staţia de epurare, cât şi pentru alte obiective ISPA, cum ar fi noul canal colector sau extinderea canalizării în Chercea, Radu Negru şi Brăiliţa. Aşadar, după ce ne-a întins o mână de ajutor pentru a ne scoate din mocirla lipsei canalizărilor şi staţiei de epurare, Uniunea Europeană ne-ar putea forţa să-i dăm banii înapoi, fiindcă nu ne
