Guvernul spaniol încearcă să reducă rata şomajului de 20% şi costurile ajutoarelor de şomaj cifrate la 40 de miliarde de euro prin stimularea firmelor care angajează şomeri cu contracte pe durată nedeterminată. După model german, se caută şi flexibilizarea prin reducerea programului de lucru.
Aceste măsuri vor costa guvernul peste 700 de milioane de euro până în 2012, dar autorităţile speră că firmele vor fi încurajate să angajeze din nou, paradoxal, chiar şi prin faptul că la rezilierea contractului angajatorul nu mai trebuie să plătească angajatului 45 de zile lucrătoare, ci doar 33, relatează BBC.
La momentul izbucnirii crizei economice o treime din toţi muncitorii spanioli erau angajaţi cu contracte pe termen scurt, ceea ce facilita concedierea lor. În schimb angajaţii spanioli cu contracte pe durată nedeterminată erau printre cei mai bine protejaţi din Europa.
În ciuda opoziţiei sindicatelor faţă de noile măsuri de reformare a pieţei muncii, guvernul spaniol a reuşit să dea un semnal puternic celorlalte guverne europene şi pieţelor financiare că ţara este angajată în reforme structurale şi reducerea cheltuielilor bugetare.
Nu demult Spania era superstarul zonei euro mai ales datorită creditelor ieftine, care alimentau o creştere economică peste media europeană. Mai mult, ţara se lăuda cu 5 milioane de noi locuri de muncă.
Din 2008 încoace peste 2 milioane de oameni şi-au pierdut joburile iar şomajul a crescut de la 8% la 20% şi atinge 40% în rândul tinerilor de sub 25 de ani. Agenţia de rating Standard&Poor’s a retrogradat ratingul Spaniei iar centrele financiare ale lumii au început să-şi facă griji că aceasta ar putea deveni o a doua Grecie.
În prezent datoria ţării se ridică la 550 de miliarde de euro, echivalentul a 53% din PIB-ul din 2009. Faţă de datoria Germaniei de 73% din PIB, cea a Italiei de
