În ciuda crizei mondiale, dar şi a feluritelor comitete şi consilii care se ocupă cu bunele relaţii dintre Uniunea Europeană, NATO şi Federaţia Rusă, aceasta din urmă se află într-o ofensivă de revalorificare a potenţialului său militar. Accentul strategilor militari ruşi este pus tocmai pe zona de graniţă cu Uniunea Europeană.
De pildă, potrivit declaraţiilor recente ale comandantului Flotei Baltice, viceamiralul Victor Chirkov, în zona sa de responsabilitate sunt aşteptate într-un viitor apropiat zece noi nave, atât fregate, cât şi corvete şi dragoare, dar şi 80 de avioane şi elicoptere. Mai mult decât atât, amiralul Vladimir Vysotsky, comandantul Marinei Militare a Federaţiei Ruse, a anunţat că Flota Mării Negre va primi tot într-un viitor apropiat trei nave şi trei submarine Project 636. Anterior, amiralul menţionase că între 2011-2020 vor fi construite 15 vase de luptă şi submarine pentru a dota Flota Mării Negre.
Motivul invocat de demnitarul militar rus pentru această decizie de a plusa militar în zonă este participarea la iniţiativa de securitate navală regională, Black Sea Harmony. Această operaţiune a Ankarei a debutat în 2004, iar în desfăşurarea ei este implicată şi România, fiindcă la începutul verii Parlamentul României tocmai a ratificat Memorandumul de Înţelegere dintre guvernele celor două ţări de cooperare în această privinţă. Însă acesta este doar un pretext pentru înarmarea flotei ruse, Black Sea Harmony fiind un mecanism de cooperare deschis, la care pot participa toate statele riverane Mării Negre. Apoi, scopul operaţiunii este acela de a combate riscurile maritime, mai ales cele teroriste.
Federaţia Rusă n-are cum să fie incomodată de faptul că Turcia şi România supraveghează spaţiul aerian de deasupra ariilor de jurisdicţie sau că are în derulare operaţiuni de recunoaştere şi de urmărire pentru navele suspec
