Un întreg oraş, Aleşdul, nu se poate bucura de confortul şi economiile folosirii gazului metan din cauza comunei vecine, Lugaşu de Jos. Nemulţumiţi de sumele primite în schimbul acceptului ca magistrala Transgaz să treacă pe sub pământurile lor, sătenii au blocat o investiţie de peste 15 milioane de euro, provocând daune de alte câteva milioane de euro firmelor din zonă, care au nevoie de gaz ca de aer pentru a-şi continua activitatea.
BIHOREANUL vă prezintă un caz halucinant: boicotul unei minorităţi asupra unei majorităţi a făcut ca o lucrare aproape finalizată să trebuiască, pur şi simplu, refăcută.
Proiect ambiţios
Pe considerentul că utilităţi precum apa, canalizarea, electricitatea şi gazul sporesc valoarea unei zone şi îi impulsionează dezvoltarea economică şi urbanistică, autorităţile au elaborat cu 10 ani în urmă, când preşedinte al Consiliului Judeţean era actualul deputat PDL Ştefan Seremi (foto), un ambiţios program de conectare a Bihorului la magistralele de gaz metan. Una din acestea, "trasă" din anul 2003 dinspre Arad, pe traseul Căpâlna-Beiuş-Ştei, totalizează 84 de kilometri de conducte şi a fost finalizată, urmând ca distribuirea combustibilului să se facă din acest an, după ce va fi desemnat un operator licenţiat.
A doua magistrală, însă, proiectată la o valoare de peste 15 milioane de euro pe traseul Biharia-Paleu-Spinuş-Lugaşu de Jos-Aleşd (cu continuare până la Huedin, pe 133 de kilometri) se naşte mai greu decât şi-ar fi închipuit cineva. Iar asta fiindcă pe teritoriul comunei Lugaşu de Jos conductele montate cu doi ani în urmă au trebuit dezgropate anul acesta, deoarece localnicii nu s-au mulţumit cu despăgubirile primite. Instigaţi de propriul primar, spun cei afectaţi de întorsătura situaţiei.
Speranţe evaporate
Conform proiectului Transgaz, care derulează investiţia din propriul buget, fără ca pe bihoreni
