Banca Naţională a decis în şedinţa de politică monetară de ieri menţinerea dobânzii cheie la minimul record de 6,25% pe an, dar şi a rezervelor minime obligatorii la nivelul de 15% la lei, respectiv 25% la valută.
Menţinerea dobânzii a fost anticipată de toţi analiştii în contextul aşteptărilor de creştere a inflaţiei după majorarea TVA de la 19% la 24%. Proiecţiile BNR indică o creştere a ratei anuale a inflaţiei până la 7,8% în decembrie urmând ca preţurile de consum să intre pe o traiectorie descendentă anul viitor pe măsura menţinerii la un nivel scăzut a cererii interne.
Existau însă pe piaţă şi aşteptări privind o reducere a rezervelor minime aplicabile pasivelor în valută cu cinci puncte procentuale pentru ca băncile să aibă suficiente rezerve pentru a finanţa deficitul bugetar, dar şi în contextul în care odată cu revizuirea semestrială a "Iniţiativei de la Viena" grupurilor bancare străine li s-a permis să-şi reducă cu 5% expunerile pe România.
Analiştii spun însă că banca centrală a ales să nu reducă rezervele minime obligatorii, apreciind că există suficiente resurse pe piaţă pentru ca statul să-şi poată finanţa deficitul, mai ales că în prezent există şi certitudinea că a treia tranşă din împrumutul de la Comisia Europeană, în valoare de 1,2 miliarde de euro, va intra în contul Trezoreriei în septembrie.
De asemenea, este luată în calcul posibilitatea ca BNR să-şi fi păstrat un spaţiu de rezervă pentru momentul în care economia va începe să îşi revină din recesiune şi nevoia de finanţare a statului se va diminua, astfel încât banii să fie eliberaţi în acel moment şi să meargă nu la stat, ci în economia privată.
Estimările anterioare indicau eliberarea în piaţă a 1,5 mld. euro în eventualitatea reducerii rezervelor minime la valută cu cinci puncte procentuale. Totuşi, nevoia de finanţare a statului de pe piaţa internă s-ar put
