A pus bazele Poliţiei de Proximitate şi are în subordine 25 de oameni. Este primul care află când cineva e „răpit de extratereştri sau e otrăvit“.

Şi-a dorit o carieră de poliţist încă din şcoala primară, când la cinematograful din localitatea natală rulau filme cu Kojak. Urmărea acţiunea cu sufletul la gură şi abia aştepta următorul film. „Îmi amintesc şi acum primul film poliţist văzut, «Kojak». Era prin 1982. Mai târziu am citit toate cărţile de Agatha Christie şi mi-am spus că trebuie să mă fac poliţist“, povesteşte Adrian.

După ce a terminat liceul a dat examen şi a reuşit să intre la Şcoala de Agenţi de la Câmpina. La 19 ani era deja încadrat în muncă şi rememorează cu mare plăcere acea perioadă din viaţă.

„Când am terminat şcoala, eram cel mai tânăr poliţist din ţară la acea vreme. Am primit repartiţie la Luizi Călugăra, o comună de lângă oraş cu o situaţie operativă complexă. Aveam de-a face cu tot felul de cazuri, dar acum realizez că a fost cea mai frumoasă perioadă din viaţa profesională“, precizează poliţistul. Nu s-a mulţumit doar cu statutul de agent şi, în paralel, a urmat cursurile Academiei de Poliţie.

Rezolvă cazurile „dificile“

În 2001 a trecut în corpul ofiţerilor şi a fost transferat la Inspectoratul de Poliţie Judeţean Bacău, la Serviciul de Ordine Publică. „Doi ani mai târziu a început implementarea conceptului «Poliţia de Proximitate» şi pot să spun că sunt părintele acestui concept la nivelul judeţului Bacău. Mi-a plăcut ideea, mai ales că se apropia foarte mult de profilul meu, comunicarea cu oamenii, şi am acceptat să mă ocup de acest compartiment“, a mai spus Adrian.

Acum are în subordine o grupă de 25 de oameni, dar tot el este cel care rezolvă cazurile cărora colegii săi nu le dau de capăt. „La mine ajung cele mai haioase speţe. Doamnele care merg cu pantofii cu toc pe g