Există vreo contribuţie pe care o pot aduce abordările tradiţionale, fie de stânga, fie de dreapta, la rezolvarea crizei actuale? Diagnosticul ne era şi nouă clar, dar ne-a zis-o şi FMI, explicit: principalul factor de criză la ora asta este statul, care nu îşi plăteşte datoriile, că nu are destui bani. Industria creşte; exporturile, la fel. Farmaciile dau faliment însă, pentru că nu vin banii pe care li-i datorează statul; la fel constructorii care au avut bafta să ia lucrări de la stat, iar acum îşi blestemă zilele. Statul nu are de unde să le dea bani, bugetul nu le ajunge nici de pensii şi salarii, aşa că banii FMI şi UE trebuie să meargă să întrerupă lanţul destructiv al arieratelor. Politica publică nu mai e decât o încercare disperată de a obţine venituri băgând mâna în buzunarul oricui şi sub orice pretext, pentru că statul e în criză de lichidităţi. Banii obţinuţi astfel sunt cheltuiţi dinainte, ce planuri sau perspective, gaură neagră! Ce facem? Partidul de dreapta aflat la putere se gândeşte să pună impozit pe averi peste cel de proprietate şi venit - o idee demnă de Fidel Castro, şi neconstituţională, şi neaplicabilă, ca toate ideile lor, mai nou.

Tot partidul de dreapta aflat la putere forţează oamenii să îşi izoleze casele, în plină criză - o idee de neacceptat într-o ţară liberală, un fel de a băga mâna în buzunarul contribuabililor, pe care nici partidul mai la stânga nu ar îndrăzni să o propună în America. Partidul nostru de stânga, în schimb, care a propus şi susţinut să crească pensiile, pentru care nu aveam resurse şi care ne-au băgat în faliment, a propus recent să reducem contribuţiile la pensii. Pe care o să le plătim din ce? Vânzând ce ne-a mai rămas în portofoliul statului, cum ne sfătuieşte FMI? Asta idee de stânga! De fapt, e o idee pur şi simplu proastă. Ideea că vinzi, cum se discută în Grecia, o insulă azi şi una mâine ca să ma