Analiştii financiari susţin că fiscul ştie unde este evaziunea fiscală, dar că nu acţionează, mulţi funcţionari fiind corupţi. Fiscul nu poate să lămurească următoarea problemă: dacă finanţiştii îşi fac treaba, cum de atâtea firme au acumulat datorii la stat de sute de miliarde de lei vechi? La sfârşitul lui 2009, datoriile erau de peste 4,5 miliarde de euro.
Analistul financiar Dragoş Cabat, reprezentantul asociaţiei analiştilor financiari CFA din România, făcea, la începutul acestei săptămâni, o afirmaţie extrem de interesantă: „Fiscul nici măcar nu are nevoie de o armată de oameni pentru a reduce evaziunea. Se poate face foarte simplu, de la calculator“. Cabat susţine că agenţii fiscului au în calculator date precise despre evaziune, dar se fac că n-o observă. În opinia sa, atâta vreme cât există corupţie la nivelul organelor fiscale, măsurile fiscale ale guvernului sunt total ineficiente. „Ultimele creşteri de taxe nu cred că vor aduce mai mulţi bani la buget, ci vor spori evaziunea“, a declarat Dragoş Cabat. Analistul crede că evaziunea nu poate fi redusă decât prin întărirea controlului. Indiciile sunt relativ simplu de obţinut: toate fluctuaţiile inexplicabile şi anomaliile care apar în cifrele raportate la fisc pot fi un semnal de alarmă care să determine agenţii să verifice firma respectivă şi să pornească un control. Reprezentanţii Direcţiei Generale a Finanţelor Publice (DGFP) Dolj explică modul în care sunt selectate firmele controlate.
„Suntem încorsetaţi într-un sistem ierarhic bine pus la punct. Avem un ordin de la ANAF prin care ni se transmit domeniile de risc la evaziune fiscală: comerţul cu produse accizabile, construcţii, cereale - mai ales în cazul Doljului, care este un judeţ agricol etc. În cadrul Activităţii de Inspecţie Fiscală există un serviciu specializat, care analizează comportamentul fiscal al firmelor. Ei fac prop