Banca Naţională a menţinut ratele rezervelor minime obligatorii la lei şi valută, precum şi dobânda-cheie la 6,25%
Chidesciuc: Dacă nu ar fi existat suficienţi euro în piaţă, atunci ar fi fost justificată o reducere a RMO la valută
''Dacă inflaţia va urca mult peste estimările BNR, banca ar putea decide să majoreze dobânda-cheie la următoarea şedinţă''
Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a României (BNR) a decis ieri menţinerea dobânzii de politică monetară la minimul istoric de 6,25%, precum şi a ratelor pentru rezervele minime obligatorii aplicabile pasivelor în lei, la 15%, şi în valută, la 25%.
Majoritatea analiştilor au anticipat că banca centrală va menţine dobânda de politică monetară, însă aceştia au mizat pe reducerea ratei rezervelor minime obligatorii la valută de la 25% la 20%.
Totodată, banca centrală a revenit la exprimarea potrivit căreia gestionează "adecvat" lichiditatea din sistemul bancar. În şedinţa de la finele lunii iunie, după anunţul Guvernului privind creşterea TVA de la 19% la 24%, CA al BNR a stopat scăderea dobânzii de politică monetară şi a întărit mesajul privind lichiditatea din sistemul bancar, arătând că urmăreşte o gestionare "fermă" a acesteia.
Potrivit senior economistului ING Bank Nicolaie Alexandru Chidesciuc, decizia Băncii Naţionale de a menţine rata rezervelor minime obligatorii la valută poate fi justificată prin faptul că în acest moment băncile comerciale au suficienţi euro, astfel încât nu ar mai fi fost nevoie de o diminuare a RMO la valută. ''Reducerea RMO la valută are legătură cu faptul că băncile au sau nu euro. Dacă nu ar fi fost suficienţi euro în bănci, atunci ar fi fost justificată o astfel de reducere estimată de majoritatea economiştilor. Cu toate acestea, BNR a considerat că nu era nevoie de respectivele sume în euro'', a declarat, pentru Curierul Naţion
