Până în luna noiembrie a acestui an, se va desfăşura procesul de compostare la nivelul gospodăriilor individuale şi al asociaţiilor de locatari din Sovata. Acţiunea este coordonată de către Primăria Sovata şi Asociaţia Rhododendron. Proiectul este implementat de Asociaţia pentru Protecţia Mediului şi a Naturii Rhododendron, care are ca parteneri Asociaţia pentru Protecţia Mediului şi Sănătăţii Szike din Budapesta şi Consiliul Local Sovata şi este finanţat de Guvernele Islandei, Principatului Lichtenstein şi Norvegiei, prin Mecanismul Financiar al Spaţiului Economic European (SEE).

Compostarea deşeurilor, o metodă tradiţională

Valoarea totală a proiectului este de 14.910 euro. Durata de implementare a proiectului este de 12 luni de zile, iar prin intermediul lui se doreşte oferirea unui model concret de aplicare a prevederilor legale privind gestionarea deşeurilor, aplicabil şi în zonele urbane, la nivelul gospodăriilor individuale şi al asociaţiilor de locatari. „Compostarea este de fapt o metodă tradiţională, nicidecum ştiinţifică, practicată de mulţi ani. Mai ales la sate oamenii adunau deşeurile într-un loc şi le lăsau mai multă vreme. Prin compostare, se reduc cantităţile de deşeuri, care altfel ar produce în timp metan, care nu este toxic, dar în unele cazuri poate provoca asfixiere sau diferite malformaţii. Compostul pe care oamenii îl vor obţine va putea fi utilizat la întreţinerea zonelor verzi şi a grădinilor. Prin compostare, se îmbunătăţeşte pământul. Spre exemplu, o chestie practică e reprezentată de oamenii care aruncă pământul din ghivecele cu flori. Dar dacă ar ştii ce folositor devine acel pământ după compostare sigur nu ar mai face-o. Prin compostare, solul este în permanenţă revigorat. Ei trebuie să adune pămânul într-un ghiveci mai mare, iar într-o perioadă de până la 6 luni de zile, se realizează procesul”, a declarat Szakacs