Prim-ministrul Emil Boc a declarat în nenumărate rânduri în ultimii doi ani că investiţiile în infrastructură sunt prioritare şi vor fi salvarea din criză, însă pe şantiere situaţia este diferită, având în vedere că în prezent sunt în construcţie doar 313 km de autostradă. Lucrările sunt gata în medie doar la 27%, termenele pentru finalizarea unor tronsoane de autostradă fiind amânate pentru 2011, când ar putea fi daţi în folosinţă 83 km de pe coridorul IV - Nădlac-Constanţa. Ce riscuri poate aduce construcţia lentă de autostrăzi şi în cât timp am putea ajunge la 1.000 km dacă se menţine ritmul actual?
Ritmul greoi de construcţie de autostrăzi ar putea conduce la pierderea de fonduri europene pentru infrastructură, care sunt accesibile până în 2013, în timp ce ţinta de 1.000 km de autostradă anunţată în ultimii zece ani de autorităţi ar putea fi atinsă în cel mai optimist caz în 2015-2020, în cel mai pesimist în 2080.
"Există riscul să se piardă banii de la Uniunea Europeană, însă rămâne de văzut cât va fi gradul de absorbţie al fondurilor în anul 2013. Chiar dacă gradul de absorbţie în termeni financiari va fi mai mic de 100%, să sperăm că în termeni fizici se va realiza 100%, în acest fel rămânând eventual bani şi pentru alte proiecte", afirmă Cornel Marţincu, directorul general al companiei de consultanţă în infrastructură
IPTANA.
Ministerul Transporturilor, care în ultimii trei ani a avut la dispoziţie fonduri europene de 2 mld. euro, are cel mai scăzut grad de absorbţie dintre ministere. A reuşit să atragă până la sfârşitul lunii iunie doar 1,87% din banii europeni alocaţi pentru perioada 2007-2010, adică 40 mil. euro. Totuşi, ministerul a stabilit ca prioritar coridorul IV paneuropean Nădlac-Constanţa (750 km), pentru că este finanţat şi cu fonduri de la Uniunea Europeană, iar autostrăzile Transilvania şi Bucureşti
