Acum trei ani, pe 9 august 2007, banca franceză BNP Paribas a anunţat clienţii a două fonduri că nu îşi pot retrage banii, pentru că portofoliile de active nu puteau fi evaluate. Nu era decât începutul dezastrului.
În vara lui 2007 puţini se gândeau la termenul "criză a creditelor" şi chiar mai puţini ştiau cu adevărat ce înseamnă acest fenomen. Acum, sintagma a făcut istorie şi a marcat un moment de cotitură pentru economia secolului al XXI-lea. Însă cum arată economiile şi ce s-a schimbat de atunci?
O serie de economii, printre care şi a României, continuă să fie în agonie. Indicii bursieri din ţările dezvoltate încă nu au reuşit să îşi revină complet la nivelul de dinainte de criză, astfel că Dow Jones Industrial Average este la un nivel cu 21% sub valoarea de acum trei ani, în timp ce indicele european Dow Jones Stoxx 600 se află în minus cu 28%. Declinul este şi mai pronunţat în cazul indicelui japonez Nikkei, a cărui valoare s-a "şters" cu 36% în ultimele 36 de luni. BET-ul se află cu 51% sub valoarea din vara lui 2007.
Dacă principalii vinovaţi pentru izbucnirea crizei au fost consideraţi bancherii, până în prezent apetitul acestora pentru tranzacţii riscante nu a fost tăiat. Cei mai importanţi lideri mondiali, reuniţi în cadrul summit-urilor G7 sau G20, au atacat de multe ori acest subiect, însă nu au reuşit să vină cu o soluţie concretă pentru limitarea riscurilor pe care bancherii şi le asumă.
Pe de altă parte, băncile mari au revenit la profiturile de dinainte de criză. Spre exemplu, JPMorgan Chase a avut în trimestrul al doilea al lui 2010 un profit de 4,8 mld. dolari, în creştere cu 76% faţă de anul trecut. De asemenea, BNP Paribas, cel mai mare grup bancar din Franţa a avut în aceeaşi perioadă un profit net de 2,1 mld. euro. Asta în condiţiile în care băncile centrale menţin dobânzile la minime istorice, pentru a stimu
