Este povestea unui brăilean care are două mari pasiuni în viaţă: cerşetoria şi băutura. Le recunoaşte cu nonşalanţă şi spune că nu regretă alegerile făcute. Se prezintă simplu: Topor. Alexandru Topor. Are 47 de ani şi este unul dintre puţinii români căruia nu-i este ruşine să se declare cerşetor. „Meseria" pe care şi-a ales-o în urmă cu 20 de ani, când s-a lăsat de muncă onestă, este - spune el - acum, la mare căutare.
Câştigă cât un şomer cu facultate - peste 400 de lei - şi nu-i este ruşine să spună că are 20 de ani vechime pe străzi. I se spune „Jumătate de polonic" fiindcă mănâncă la cantina săracilor, la Catedrală, deşi are un viciu de lux: băutura.
Nu a fost greu să discutăm cu Alexandru Topor despre situaţia lui, este foarte politicos şi spune că de când stă pe străzi, de 20 de ani, nu a făcut rău nimănui. Pensie are, pentru că a lucrat 11 ani la Combinatul Celuloză şi Hârtie din Chiscani, dar apoi s-a îmbolnăvit de TBC.
Baie, la un prieten
„M-am tratat la timp şi acum pot să spun că sunt vindecat, dar mai am o problemă la picior. Necesită proteză, trebuie să merg periodic la Comisia de Sănătate pentru a avea în continuare dreptul la pensie. Pensia îmi vine! După ce a murit mama am plecat de acasă, m-am certat cu tata din cauza băuturii. De mâncat, au grijă cei de la Catedrala Mare din Barieră, iar baie fac la un prieten care are o garsonieră în cartierul Obor. Asta iarna, când este foarte frig şi plec din culcuşul boschetarilor, de lângă gardul spitalului", povesteşte Topor.
Alexandru Topor ne-a spus că a avut, la un moment dat, şansa să primească o cameră, de la fostul primar, dar nu s-a chinuit: „prea multă birocraţie şi bătaie de cap. Patru pereţi, aşa spun eu, ar fi fost bine, dar nu mă plâng, mi-e bine şi aşa".
Nicio grijă
Topor se declară „omul fără probleme": „Cerşesc, banii îmi ajung, fac câteva sute de mii de
