Pentru angajaţii companiilor de stat, sporurile, indemnizaţiile, premiile anuale, decontările pentru transport, primele de vacanţă sunt încă literă de lege. Contractele colective de muncă sunt cele care transformă orice negociere în eşec.
Tot aceste contracte sunt şi cele care aduc de nenumărate ori statul în instanţă pentru disponibilizaţii care au de partea lor sindicatele. Problema lipsei de flexibilitate a pieţei muncii din ţara noastră a fost sesizată şi de şeful delegaţiei Fondului Monetar Internaţional în România, Jeffrey Franks. În consecinţă, la finalul discuţiilor dintre delegaţii FMI şi ministrul Muncii, Mihai Şeitan, autorităţile anunţau că vor revizui până în toamnă Codul Muncii. Sunt vizate, potrivit oficialilor, contractele colective de muncă, statutul patronatelor, dar şi legea privind drepturile salariaţilor.
Până la sfârşitul anului, sectorul bugetar trebuie să renuţe la 74.000 de oameni. Negocierile cu sindicatele ce au la bază un contract colectiv de muncă sunt însă extrem de dificile, întrucât acesta trebuie modificat cu acordul ambelor părţi. Astfel că protejaţi sunt în continuare angajaţii companiilor de stat. Spre exemplu, Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale (CNADNR) trebuie să renunţe la 549 de angajaţi. Dorina Tiron anunţa sindicatul drumarilor "Elie Radu" că o renegociere a constractului colectiv de muncă (CCM) ar putea reduce numărul şomerilor.
Propunerea a fost respinsă. De altfel, contractul colectiv de muncă (CCM) are 12 acte adiţionale. În acest moment, orice concediere aduce unui angajat al CNADNR între şapte, zece sau 15 salarii compensatorii, toate stabilite în funcţie de vechime. În mare parte, modificările pe care contractul drumarilor le-a suferit de-a lungul timpului au fost mai mult reglementări de natură juridică decât de natură financiară. Anul trecut, spre exemplu,
