Profilul investitorului în fonduri mutuale a cunoscut schimbări radicale în cei zece ani scurşi de la colapsul FNI. Gradul de educaţie financiară a crescut, iar investitorul în fonduri este tot mai puţin dispus să îşi asume riscul de a-şi pierde economiile.
Numărul persoanelor care au investiţii în fonduri mutuale a spart pragul de 200.000 în luna iulie, nivel record pentru ultimul deceniu, în condiţiile în care maximul istoric de peste 370.000 de investitori a fost atins cu puţin timp înainte de colapsul Fondului Naţional de Investiţii la începutul anului 2000.
Mai mult de jumătate din cei peste 200.000 de investitori au astăzi plasamente în fonduri monetare şi de obligaţiuni, recunoscute drept investiţii conservatoare cu un profil de risc redus şi cu randamente uşor peste dobânzile aduse de depozitele bancare. În ultimele 12 luni, fondurile de obligaţiuni şi monetare au adus investitorilor randamente de până la 11,6%, maxim atins de fondul BCR Obligaţiuni. La extrema opusă, fondurile de acţiuni, cu randamente în ultimul an de până la 83,2%, maxim atins de fondul BT Maxim, au reuşit să atragă de zece ori mai puţini investitori decât fondurile cu plasamente conservatoare.
"Spre deosebire de cei peste 200.000 care investeau în fonduri la începutul anilor 2000, astăzi putem vorbi despre o masă de investitori complet diferită. Dacă atunci mare parte dintre investitori se aflau la finele carierei profesionale sau erau pensionari, fiind atraşi de mirajul câştigurilor rapide în perioade scurte de timp, astăzi gradul de educaţie şi sofisticare financiară al investitorilor este mult mai ridicat, mare parte dintre aceştia sunt manageri sau administratori de firmă, în căutare de stabilitate şi cu puţin timp la dispoziţie pentru a-şi gestiona economiile", a spus Dragoş Neacşu, preşedintele societăţii de administrare Erste Asse
