Interogație: Este capitalismul capabil să creeze o legătură socială nu numai temeinică, dar şi de natură să răspundă nevoii cetăţenilor de a le fi recunoscută demnitatea personală în afara unor cadre competitive ?
De ce m-am implicat în organizarea festivalului, dincolo de relatările empatice la adresa cauzei ecologiste la tv, radio și în presa scrisă de-a lungul anilor? Spuneam mai demult pe blogul personal: A treia lege a ecologiei, cea mai contestată de către un homo tehnicus trufaş şi care fetişizează tehnologia, spune că „natura se pricepe cel mai bine”, chiar mai bine decât omul, având mii şi mii de ani de „experimente” în spate, față de tehnologiile industriale care nu ţin cont de procesele naturale. În cuvintele biologului Barry Commoner din „Cercul care se închide”: „Enunţată pe şleau, a treia lege a ecologiei stabileşte probabilitatea că orice schimbare majoră introdusă de om într-un sistem natural este nocivă pentru respectivul sistem”. Iar un tărîm pustiit, asemenea unui iaz de decantare care se întinde pe sute de hectare, se încadrează în această lege, deoarece proiectul minier pulverizează efectiv nu doar un habitat ci și o istorie anume. Desigur, universitarul american, asemenea altor ecologişti, nu se opune tehnologiei în sine, cât aplicării ei defectuoase şi cu scopul de a obţine profit imediat, fără a lua în calcul alte considerente. Un motiv al implicării mele de ordin personal: prima dată am fost la Roşia Montană în 2002. Înainte să încep facultatea, vagabondam toamna cu un prieten, Alex Aleman, prin Apuseni cu autostopul şi dormeam în şurile ţăranilor. Stăteam în apropiere de Vârful Piatra Corbului şi ne uitam la verdele ce îmi mângâia ochiul, la valea frumoasă de sub noi, despre care ni s-a spus că o să fie înghiţită de ape. Mi s-a părut pur şi simplu absurd ca o zonă aşa frumoasă, Valea Cornei, să dispară. În beneficiul cui? V
