Angajările masive în sectorul public şi majorarea nesustenabilă a salariilor bugetarilor în perioada de boom economic a adus bugetul într-o situaţie critică. La prima ieşire în public, reprezentanţii Consiliului Fiscal au pledat ieri pentru restrângerea fondului de salarii publice, susţinând că fără consolidare fiscală România nu poate să aibă creştere economică sustenabilă.
"Este necesară reducerea facturii sociale prin diminuarea fondului de salarii din sectorul bugetar, reforma sistemului de pensii şi a celui de ajutoare sociale. Reducerea va elibera spaţiu fiscal pentru cheltuieli de capital mai mari", a declarat Ionuţ Dumitru, preşedintele Consiliului Fiscal şi economistul-şef al Raiffeisen Bank. În viziunea consiliului, care de acum înainte trebuie să judece independent politicile economice ale statului, riscurile asupra stabilităţii macroeconomice provin în mare măsură în prezent din zona finanţelor publice.
Cheltuielile de personal au crescut foarte rapid în perioada guvernului Tăriceanu atât ca urmare a sporirii numărului angajaţilor publici, cât şi a creşterii rapide a salariilor acestora, majorarea fiind de 150% în perioada 2004-2008. În timp ce în 2004 cheltuielile de personal erau de 5 mld de euro, reprezentând 8,1% din PIB, în 2008 au ajuns la 14 mld. de euro (10% din PIB). Explicaţia dată de guvernanţii de atunci: salariile şi personalul au crescut când economia mergea şi aveam de unde să dăm.
Însă nici în anul de criză 2009, când era evident că nu mai sunt bani pentru salariile bugetare rupte de realitatea economică şi pentru schemele de personal supraîncărcate, guvernul Boc nu a făcut decât să mimeze restructurarea. Anul trecut, România se plasa pe locul 9 în UE 27 şi pe poziţia a treia între cele 10 noi state membre, cu un raport între salarii plătite şi venituri bugetare de 33%. Numărul total de posturi
