Băncile comerciale au ţinut în fiecare zi lucrătoare din iulie, în medie, 1,9 miliarde de lei (446 mil. euro) în depozite pe o zi şi la termen la BNR, primind dobânzi de 2,25% pe an sau 6,25% pe an.
În acelaşi timp, bancherii au evitat să împrumute statul cu dobânzi de 7% pe an, astfel că în iulie Trezoreria nu a atras niciun leu la două licitaţii pentru vânzare de obligaţiuni pe trei şi cinci ani. Certificatele de Trezorerie cu scadenţe de până la un an au găsit ceva cerere, însă sumele împrumutate au reprezentat mai puţin de jumătate din volumul propus la cinci din cele şase licitaţii derulate în iulie.
Cum se explică această situaţie aparent paradoxală? Deşi pe piaţă există în prezent suficiente lichidităţi, dealerii ezită să facă plasamente pe termene mai lungi, cum sunt împrumuturile pentru Finanţe, din cauza incertitudinilor ridicate.
"Strategia Ministerului Finanţelor de a se finanţa pe termen scurt odată ce condiţiile pieţei s-au deteriorat este potrivită, la fel este şi ajutorul din partea BNR, care nu absoarbe lichiditatea în exces", apreciază Nicolaie Alexandru-Chiedeşciuc, economistul-şef al ING Bank. Jucătorii se tem însă că, în eventualitatea reapariţiei unor tensiuni pe curs, BNR va alege să reducă lichiditatea pieţei, ceea ce va conduce la creşterea dobânzilor. Astfel, plasamentele făcute în titluri de stat la randamente scăzute ar aduce pierderi.
În iulie, BNR a derulat o singură operaţiune de atragere de depozite la termen de şapte zile, pentru care a plătit o dobândă de 6,25% pe an, absorbind temporar din piaţă un miliard de lei. În schimb, dealerii au ales să facă plasamente la BNR prin facilitatea permanentă de depozit pe o zi, primind o dobândă de 2,25% pe an.
Cumulat pe întreaga lună, aceste plasamente au urcat la 35,2 mld. lei, corespunzător unei medii zilnice de 1,6 mld. lei. Sumele atrase prin depozite la
