Timp de o lună, la Magazinul Diverta de pe Bulevardul Magheru va fi deschisă o expoziţie de origami, ce cuprinde peste 200 de modele create de origamişti români, cu vârste între 10 şi 40 de ani.
Origamiştii români nu sunt deloc puţini şi au o activitate intensă. Deviza lor este la fel de frumoasă ca şi arta lor: „Oamenii-origami cred în aşternuturile întinse de hârtie ale acestei lumi minunate. Ei se pliază şi se răsucesc, se învârtesc în funcţie de ceilalţi, de situaţie sau de dorinţă. Pot deveni orice, dar rămân în sinea lor nişte blânde făpturi albe, iar la finalul vieţii se transformă în cocori de hârtie înainte de a dispărea definitiv". Origamiştii din ţara noastră comunică între ei pe forumuri specializate, gen www.origami-romania.ro, unde îşi împărtăşesc tehnici de împăturire a hârtiei şi îşi dau unii altora cărţi ale marilor maeştri japonezi. Chiar şi ideea acestei expoziţii ce se va deschide la subsolul magazinului Diverta, în încăperea numită „Acasă", a apărut tot în urma unor astfel de discuţii de pe forum. Artiştii sunt hotărâţi, dacă expoziţia va avea succes în Bucureşti, să reediteze evenimentul şi în alte oraşe din ţară.
Ce este origami?
Origami este, după cum bine se ştie, arta împăturirii hârtiei. Denumirea provine de la cuvintele japoneze „ori", care înseamnă „a îndoi", şi „kami"- „hârtie". Nu se ştie cu precizie când a fost inventată arta împăturirii hârtiei. Unii istorici spun că ar fi luat naştere imediat după apariţia hârtiei, în 105. Hârtia a fost adusă în Japonia de călugării budişti în secolul al VI-lea la fel ca şi această artă. Unele modele de origami au fost introduse în ceremonialele religioase shintoiste. De fapt, cuvântul „kami" mai înseamnă, pe lângă „hârtie", şi „zeu" sau „spirit". Primul manual de origami a apărut în 1797, cu titlul „1.000 de cocori", cocorul fiind una din figurinele cele mai populare în or
