În urmă cu câteva săptămâni dolarul era pe val, îndreptându-se cu paşi repezi către maximul ultimilor patru ani. Motivul? Moneda americană era principalul beneficiar al crizei datoriilor din Europa. În plus, tot mai multe voci vorbeau despre o revenire a economiei americane, scrie Financial Times.

De atunci însă, investitorii şi-au întors spatele de la cea mai mare economie a lumii, fiind dezamăgiţi de redresarea lentă a acesteia şi de problemele sale structurale. În ultimele două luni dolarul a pierdut 9% atât în raport cu euro, cât şi cu lira sterlină.

Prin contrast, moneda unică europeană, care a avut o evoluţe slabă în 2010, şi-a revenit rapid, cursul de schimb depăşind pragul de 1,32 dolari pentru un euro, maximul ultimelor trei luni. Lira sterlină se află la rândul său la maximul ultimelor şase luni şi se apropie de pragul de 1,60 de dolari.

"Dacă pieţele valutare ar fi fiinţe umane, acestea ar fi internate acum într-un spital de nebuni", spune David Bloom, şeful diviziei de strategie valutară din cadrul băncii britanice HSBC. "Pentru un moment este veselie maximă, iar în următorul tristeţe extraordinară. Este nemaipomenit. Trecem foarte rapid dintr-o extremă în alta." O serie de date economice dezamăgitoare, inclusiv cifre privind piaţa muncii, şi previziuni privind o nouă relaxare monetară din partea Fed pentru a contraataca riscul unei recesiuni în W au fost principalele cauze ale declinului monedei americane.

Investitorii se tem că procesul de revenire din criză al economiei Statelor Unite ar putea fi blocat, şi mai mult, economia ar putea recădea în recesiune, în pofida rezultatelor financiare pozitive ale sectorului corporatist. Principalul motiv care justifică acest pesimism este cererea internă slabă. Declinul dolarului în ultima săptămână, când a pierdut mai mult de 2% în raport cu un coş valutar, a fost provocat de ame