Ceva nu miroase a bine! Şi nu e vorba de izul greu care învăluie Brăila de atâta vreme, ci de ceea ce se întâmplă în România după mai mult de un an de scădere economică continuă. Până şi la Londra au început să se strâmbe nasurile, iar un articol apărut săptămâna aceasta în cotidianul britanic "Financial Times" a încercat să afle cauzele, comparând evoluţiile economice ale României, Ungariei şi Spaniei.

Articolul arată că Ministerul Finanţelor de la Bucureşti nu a mai reuşit în ultima vreme să atragă fonduri din vânzarea unor obligaţiuni, pentru că nici un investitor nu s-a arătat interesat de dobânzile sub 8%, iar ministerul, la rândul său, n-a acceptat ofertele peste 7%. Spre deosebire de Spania, care a atras 3,5 miliarde de euro pentru o dobândă sub 2,5%, cu un punct procentual mai mic decât se împrumutase în luna iulie. La fel, Ungaria şi-a adus la visterie în prima jumătate a anului o sumă mai mare decât reuşise să strângă pe tot parcursul anului trecut, acesta fiind motivul pentru care a încheiat tratativele cu FMI.

De ce, pentru România, titlurile de stat se vând greu? "Financial Times" are deja răspunsul: pentru că banii de la FMI ne-au pus o etichetă de ţară cu probleme. De fapt, nu atât împrumutul masiv de 20 de miliarde contractat, ci modul în care aceşti bani sunt cheltuiţi. Investiţiile, principalul motiv pentru care s-a apelat la acest credit, şi-au redus viteza, iar banii se duc pe cheltuieli nepermise: pensii şi salarii, ba chiar şi pe proiecte nejustificate ca preţ - cum ar fi controversatul brand de ţară. O ţară de mâna a doua, a caracterizat situaţia însuşi şeful statului. Iar o ţară de mâna a doua obţine mai greu finanţare externă. Or, la Bucureşti deja se discută de încă un credit de la acelaşi FMI. Mâna a treia?

Premisele nesigure din ţară îi fac pe români să-şi caute cu ceva mai multă disperare de lucru în afară, iar