Caldura verii nu a relaxat deloc viata politica.
Criza economiei i-a facut pe romani mai atenti la actele administratiei si la "performantele" politicienilor. Acestia au devenit ceva mai discreti in "expunerile" lor publice. In statiunile turistice, in cluburi, baruri si restaurante, mai tin afisul doar baietii de fite si starletele de ocazie. Circul lor intereseaza insa pe tot mai putini. Toamna, cu scumpirile anuntate, si iarna, cu preturi uriase la intretinere si alte utilitati, se profileaza amenintator, facandu-i pe cetateni sa nu se mai simta atrasi de scandalurile din show-bizz sau de extravagantele miliardarilor de duzina. Nici macar diversiunile politice, exacerbate de "televiziunile-tonomat", nu mai au ecou. O provocare, precum cea lansata de "specialistul in declaratii soc" Laszlo Tokes, privind "autonomia teritoriala a Tinutului Secuiesc", nu a mai provocat inflamarea emotionala de altadata, desi - pe fondul caderilor economice - ea ar fi "servit" (ca diversiune) atat politicienilor Romaniei, cat si ai Ungariei. L. Tokes a inceput sa plictiseasca opinia publica prin reluarea, monocorda, a aceleiasi teme. Atat romanii, cat si maghiarii, au inceput sa realizeze ca, in UE, se impune tot mai clar principiul autonomiei locale, ceea ce face complet inutila sondarea autonomiei teritoriale pe criterii etnice. Comunitatile de maghiari din Harghita si Covasna, legate economic de complexul romanesc, nu vor accepta sa-si piarda drepturile la autogestiune locala, in favoarea unui centralism regional cu, in cazul de fata, iz etatist.
Criza economica a gasit clasa politica din Romania total nepregatita pentru adoptarea unor masuri de contracarare. In loc sa provoace o solidarizare consensuala in vederea gasirii solutiilor adecvate pentru atenuarea efectelor dezastrului economic mondial, ea a dus la accentuarea conflictelor intre grupurile de interes, la
