Legenda spune că hrubele au fost construite strategic, pentru a adăposti mamele cu copii în timpul războaielor otomane. Tot aici, domnitorul Ştefan cel Mare sărbătorea fiecare victorie.
Hrubele din Panciu au fost săpate în anul 1494, pe vremea domnitorului Ştefan cel Mare şi au o lungime de aproximativ trei kilometri. Construite sub formă de tuneluri, acestea sunt alcătuite dintr-un culoar principal din care se ramifică nu mai puţin de 36 de galerii laterale, transformate, în 1949, în spaţii pentru păstrarea vinurilor obţinute din viţa de vie nobilă de pe teritoriul podgoriei pâncene.
Legenda spune că hrubele au fost vizitate de două ori de Ştefan cel Mare, acesta fiind locul unde domnitorul sărbătorea alături de ostaşii săi fiecare bătălie câştigată. „Înfometat şi însetat după un război, domnitorul s-a oprit la hrube unde i-a cerut unei bătrâne ceva de mâncare şi de băut. Femeia i-a adus un vin roşu care, deşi era foarte savuros, nu avea nicio denumire. Atunci, Ştefan cel Mare a hotărât ca vinul să fie cunoscut sub numele de Băbească Veche", povesteşte Adrian Toma, directorul societăţii Veritas Panciu.
În anul 1968, hrubele au început să fie populate cu butelii de şampanie pentru învechire, activitate pe care o găzduiesc şi astăzi, aici fiind păstrate aproximativ 200.000 de sticle din cadrul SC Veritas Panciu SA. De altfel, din anul 2000, galeriile subterane au trecut în proprietatea privată a societăţii, după ce în '97 au fost declarate obiectiv de patrimoniu naţional.
Atracţie turistică
Hrubele pâncene reprezintă un punct de interes pentru zeci de mii de turişti atât din ţară, cât şi de peste hotare, în special din Germania, Franţa, Spania şi ţările nordice. Printre vizitatorii de renume se numără Nadia Comăneci, Bela Karolyi, Grigore Vieru, Nicolae Văcăroiu, Ion Vătăman şi peste 80 de actori consacraţi.
„Pe lângă of