Documentele vremii dezvăluie informaţii preţioase, mozaicate despre modul de trai al craiovenilor de altădată. Vom încerca să ne adaptăm perioadei şi să ne închipuim că trăim atunci, călătorind în acea vreme.

Însoţiţi de documentele vremii, care oferă informaţii preţioase, încercăm să trăim puţin în lumea Craiovei de la 1912-1915. De la un colţ de stradă luăm o birjă, mijlocul de transport principal în acel timp. Pentru a plăti călătoria, scoatem din buzunar doi lei. Aflăm răsfoind o pagină document că acest serviciu era controlat la acea vreme de primărie, care impunea unele reglementări pentru protecţia clienţilor.

Cântărind cu privirea împrejurimile, un autobuz se zăreşte la alt colţ. Aparţinea lui M. Popescu din Bechet, care „avea încă un autobuz de rezervă şi care se îndeletnicea şi cu transportul în afara oraşului. Biletul costa 50 de bani şi ulterior se pare chiar mai puţin“, stau mărturie rândurile scrise în lucrarea „Memoria Băniei“. Scotocind prin buzunar şi făcând un calcul, constatăm că ne-am permite o plimbare pe traseul său Centru - Gară. În şuieratul trenului care circulă pe ruta Craiova - Bucureşti, ne interesăm într-o doară de preţul unui bilet de călătorie. La clasa I - 27 de lei, dus-întors. Dacă am fi fost un funcţionar cu salariu de peste 400 de lei pe lună sau un medic, inginer, avocat, magistrat cu un salariu eventual mai mic, am fi beneficiat de o reducere de 50 la sută după cum ne informează Arhiva Naţională, Direcţia Judeţeană Dolj. Aceeaşi reducere şi pentru clasa a II-a pentru cei cu salarii între 100 şi 400 de lei pe lună, copişti, telegrafişti, dar şi pentru clasa a III-a, în care se regăseau craiovenii cu salarii sub 100 de lei pe lună, odăiaşii, servitorii, dorobanţii.

Lăsăm Gara în urmă, căci un afiş care anunţa un meci de fotbal demonstrativ, organizat de societatea „Excelsior“, meci în care se confrunta o echip