Dupa doua decenii de vesela democratie, am descoperit, in sfarsit, cei trei parametri vitali, de care depinde orice sondaj de opinii serios si executat ca la carte: cine intreaba, ce intreaba si cine plateste.

Ce raspunde cel intrebat - e cam acelasi lucru. Si aici, conteaza tot cine intreaba, tot ce intreaba si, hotarator, tot cine plateste mai bine.

Dar, daca as vorbi numai despre niste amarate de sondaje, fara sa amintesc faimoasele exit-poll-uri, preluate fierbinti, chiar de la botul calului, fara nici macar o manja de eroare, as fac un gest cel putin necugetat.

Adevarata matematica numara exact la iesire de la urna, acolo unde tragi golul in plin la poarta, dar, printr-un inexplicabil fenomen paranormal, lovesti direct in bara.

Sampania nu e pentru cine se pregateste.

Extraveralul e pentru cine se nimereste.

Cand se alegea pentru prima oara Basescu presedinte, Nastase servise deja, degajat, cupa de sampanie cu prietenii, la ora sapte seara, razand cu gura pana la urechi, cu ochii la exit-poll si cu gandul la felul cum bietul Basescu incerca marea degetul, ca sa verifice cat va fi de adanca, atunci cand se va duce, ca toporul, la fund.

La ora opt seara, nu-i venea sa creada ca scorul se apropie de fifty-fifty, iar la ora zece fix, nu mai servea decat apa plata, necesara ca sa alunece usor pe gat pastila de extravral, prescrisa de medicul familiei, dr. Oprescu.

Chiar in acel moment, presedintele Basescu, servea sampanie pe bune, impreuna cu staful de campanie, la sediul din Modrogan.

Cand se alegea a doua oara Basescu presedinte, Geoana si-a imbratisat sotia duminica seara, cu nelipsita sampanie in mana, tot pe baza de exit-poll-uri platite regeste, iar luni dimineata, servea si dansul tot apa plata, pentru acelasi motiv de a nu irita esofagul sensibil, afectat de