Cheltuieşte bani şi energie pentru a apăra câinii fără stăpân din oraş ca să nu fie eutanasiaţi. Pentru aceasta a înfiinţat o asociaţie de protecţia animalelor.

profil

NĂSCUT. 14 octombrie 1979, la Râmnicu Vâlcea

STUDII. Facultatea de Electronică şi Telecomunicaţii, Bucureşti

STARE CIVILĂ. Căsătorit, are o fetiţă şi un băieţel

După absolvirea facultăţii, Iulian avea şansa să se stabilească definitiv în Bucureşti. A preferat să vină alături de soţia sa şi cei doi copii, în oraşul natal, iar în cartierul Goranu, din Râmnicu Vâlcea, şi-a pus pe picioare o gospodărie din care nu lipsesc câinii. „Am cumpărat un câine lup, pe care-l chema Toto şi un doberman, Darla. În primăvara lui 2008 au venit nişte persoane despre care vecinii mi-au spus că erau de la Administraţia Domeniului Public şi mi i-au otrăvit cu Furadan, în curte. Cei doi câini mi-au murit în braţe fără să-i pot ajuta cu ceva. Altor vecini le-au otrăvit pisicile, porcii, păsările din gospodărie. A fost cu adevărat un măcel. Am făcut sesizări oriunde se putea sesiza, dar nimeni n-a păţit nimic, autorii masacrului au rămas nişte eterni necunoscuţi şi nu s-a luat nicio măsură", povesteşte Iulian. Pentru că locuieşte la doar doi kilometri distanţă de Adăpostul nou înfiinţat de la Feţeni, scherlălăiturile câinilor, înfometarea lor, l-au revoltat până peste poate.

„A doua şansă a lătrătoarelor"

Iulian Puican împreună cu câţiva iubitori de animale, atât cât să-i numeri pe degetele de la o mână, s-au hotărâr în 2009 să înfiinţeze asociaţia „A doua şansă", prin care să vină în sprijinul lătrătoarelor. „Această activitate am făcut-o şi o facem pe banii noştri, iar în contul asociaţiei nu s-a strâns măcar un leu şi nici nu am beneficiat de bani pe proiecte. Anul trecut, când Primăria Râmnicului oferea 50 de lei pentru fiecare câine prins şi adus la adăpost, am făcut